Atrofia musculară – tot ce trebuie să știi

Atrofia musculară este o afecțiune caracterizată de pierderea masei musculare și degenerarea funcțională a mușchilor. De obicei, cauza atrofiei musculare este lipsa activității fizice. Atunci când o boală sau un traumatism face dificilă sau imposibilă deplasarea unui braț sau a unui picior, lipsa de mobilitate poate duce la pierderea mușchilor. În timp, fără mișcare regulată, mușchii de la nivelul brațului sau piciorului se pot atrofia. În unele cazuri, afecțiunea poate fi ameliorată cu o dietă adecvată, exerciții fizice sau terapie fizică.

Simptomele atrofiei musculare

S-ar putea să te confrunți cu atrofia musculară dacă îți sunt cunoscute următoarele simptome:

• un braț sau un picior este vizibil mai mic decât celălalt;
• slăbiciune musculară la nivelul unui membru;
• inactivitate fizică de lungă durată;

În cazul în care te suspectezi având atrofie musculară sau mobilitatea ta nu este normală, adresează-te medicului pentru a programa un examen medical complet. Este posibil să ai o afecțiune nediagnosticată care necesită tratament.

Cauzele atrofiei musculare

Lipsa activității fizice înseamnă mușchi neutilizați. Iar mușchii neutilizați înseamnă pierderea lor. Dar chiar și după ce atrofia musculară debutează, ea poate fi adesea inversată prin exerciții fizice și nutriție îmbunătățită. De cele mai multe ori, atrofia musculară apare în cazul imobilizării la pat sau imposibilității mișcării anumitor părți ale corpului din cauza unei afecțiuni medicale. Alte cauze ale atrofiei musculare includ:

• lipsa activității fizice pentru o perioadă extinsă de timp;
• îmbătrânire;
• miopatie asociată cu alcoolul, durere și slăbiciune a mușchilor din cauza consumului excesiv de alcool pe perioade lungi de timp;
• leziuni, cum ar fi oase rupte;
• malnutriție;
• leziuni ale măduvei spinării sau ale nervilor periferici;
• accident vascular cerebral;
• terapia pe termen lung cu corticosteroizi.

Cum este diagnosticată atrofia musculară?

Dacă atrofia musculară este cauzată de o altă afecțiune, este nevoie de investigații amănunțite pentru a diagnostica afecțiunea. Medicul va solicita istoricul medical complet, între care informații despre:

• leziunile vechi sau recente și afecțiunile medicale diagnosticate anterior;
• rețetele, medicamentele eliberate fără rețetă și suplimentele administrate;
• o descriere detaliată a simptomelor;

De asemenea, medicul poate solicita teste pentru a ajuta la diagnostic și pentru a exclude anumite boli:

• analize de sange;
• imagistica prin rezonanță magnetică (RMN);
• tomografie computerizată (CT);
• biopsie musculară sau nervoasă;
• electromiografie (EMG).

Medicul poate recomanda un specialist în funcție de rezultatele acestor teste.

CITEȘTE TOT ARTICOLUL PE BLOGUL STADA